Congresul al IX-lea al Societatii Romane de Apiterapie

poster-redus

Dragii mei prieteni, cititori ai acestui blog si fericiti crescatori, sau doar iubitori de albine!

Si in acest an am placerea sa va invit la cel de-al IX lea congress al Societatii Romane de Apiterapie, care va avea loc in Bucuresti, la Rin Grand Hotel, sala Berlin, in perioada 30 septembrie – 03 octombrie 2016

Apiterapia este cea de-a doua cea mai frumoasa si placuta preocuparea a mea, dupa apicultura. As putea spune de fapt, ca cele doua, oricum strans legate, sunt una singura, moment in care inteleg perfect ca “ele este” nu este intotdeauna o eroare gramaticala… 🙂

Apiterapia, acest domeniu fascinant care ne ajuta sa intelegem cum minunile faurite de albine pot ajuta cel mai bine omul, m-a castigat iremediabil la scurt timp dupa ce cazusem deja victima patimii apiculturii. M-au prins amandoua, sau m-a prins, daca judecam conform principiului enuntat mai sus, ca “ele este” in mrejele lor si eu cu o placere deosebita ma las chinuit.
Chiar daca nu pot practica apiterapia, nefiind medic, este pentru mine o lume fascinanta si ma ajuta sa inteleg cat mai bine ce am de facut cu albinele si produsele lor, astfel incat acestea sa aibe un impact cat mai puternic asupra celor care de-a lungul timpului vor beneficia de ele, inclusiv, sau mai ales, eu si familia mea.

De aceea va zic: veniti la sfarsit de luna septembrie, la Rin Grand Hotel – Sala Berlin, pentru ca nu ar fi exclus sa patiti ca mine.
Veti avea ocazia sa asistati la lucrari stiintifice sustinute de specialisti, oameni deosebiti de la care puteti afla cum sa potentati, prin producerea si utilizarea corecta, produsele stupinelor voastre.
Congresul va fi urmat de un atelier practic, in ziua de luni 03 octombrie unde puteti observa pe viu diverse tehnici apiterapeutice, iar marti – 04 octombrie puteti alege sa pornim intr-o excursie alaturi de oaspetii nostri straini catre Castelul Bran.
Tot la capitolul excursii veti avea ocazia sa vizitati Centrele de apiterapie de la Mereni – Contesti si Stanesti – Racari din judetul Dambovita.

Avem si concurs de produse apicole. Daca crezi ca ai o miere, un polen sau o pastura deosebite inscrie-te cu ele la concurs. Deasemenea daca esti pasionat de fotografie si ai poze deosebite pe care le-ai realizat personal, poti sa le inscrii la concursul foto.

Purcedeti la o vizita pe siteul nostru pentru mai multe informatii si apoi va astept sa va alaturati noua, fie la congres fie sa va alaturati grupului nostru de iubitori ai albinei, prin aderarea la societate.

Pana una alta, cat va las s ava ganditi, eu si albinele mele va salutam cu drag!

Scoala altfel – Sa stii mai multe, sa fii mai bun!

Prezentare apicola la Scoala Constantin Brâncusi - Bucuresti, cu ocazia programului "Scoala altfel - Sa stii mai multe, sa fii mai bun!" | 2016

Pentru ca “afara ploua” si pentru ca in aceasta saptamana in scolile din tara se desfasoara acel program numit “Scoala altfel – Sa stii mai multe, sa fii mai bun!“, am mers la intalnirea cu copiii de la scoala, colegi ai fiului meu, in care le-am prezentat cateva lucruri despre albine si despre importanta lor in natura.
Pe langa faptul ca albinele fac miere si polen, si mai ales mai fac si intepeturi dureroase, lucruri pe care se pare ca deja le stiau, copii au mai aflat si alte lucruri mai putin stiute si mai ales despre importanta covarsitoare pe care acestea le au in natura prin polenizare.

Le-am prezentat copiilor organizarea unui stup, tipurile de albine cu rolul lor in interiorul stupului, cum isi organizeaza munca, cum culeg nectarul din care fac miere, polenul si propolisul, etc.
Le-am explicat mai ales despre procesul de polenizare, atat de important, cu toate ca poate fi dificil sa explici unor copii de clasa a treia cum e cu “fecundarea”, de ce polenul de pe anterele florile trebuie sa ajunga la pistil, fara a da vina pe “barza”. Acum imi dau seama ca poate era bine sa explic ca albina e pentru plante ceea ce barza e pentru copii 🙂

Copii au degustat miere si polen, au aflat despre propolis, au pipait fagurii de ceara si au admirat albinele.
Placerea degustarii a fost depasita chiar de placerea de a imbraca un costum apicol si de a face poze astfel echipati(si sunt foarte multe poze si minunate, insa fara acordul parintilor nu le pot publica), spre aducere aminte peste ani, cand poate, cine stie… unul din acesti copii, sau chiar mai multi, vor deveni apicultori pasionati.

Prezentare apicola la Scoala Constantin Brâncusi - Bucuresti, cu ocazia programului "Scoala altfel - Sa stii mai multe, sa fii mai bun!" | 2016

Au facut deasemenea cunostinta cu instrumentele apicole de care apicultorul se ajuta in stupina, si chiar au descoperit ca “afumatorul miroase a fum” 🙂 , unul din pusti blocandu-ma cu intrebarea “dar de ce miroase a fum?”
Au descoperit cum arata o perie apicola, o furculita apicola, un cutit de descapacit, un zagrinitor si un pinten, o dalta apicola, etc.

Din pacate, timpul a fost prea scurt si desi, surprinzator pentru mine, copii au rezistat o ora si jumatate si inca nu erau plictisiti, a trebuit sa incheiem pentru ca deja rapisem din timpul alocat altei activitati; pictura pe tricouri. Sper ca multi dintre ei vor alege sa picteze o albina.

Am mers apoi la o alta clasa, desi nu era programat, unde am facut o prezentare mult mai scurta, fara proiectarea ppt si pe repede inainte. Am conluzionat ca e nevoie de timp pentru asta si copii sunt dispusi sa ti-l acorde, pentru ca sunt efectiv captivati de aceste insecte si chiar isi doresc sa afle si alte lucruri in afara faptului ca “albinele inteapa”

La plecare m-am strecurat cu greu pe holurile scolii, inconjurat de alti copii, care la vederea albinelor isi manifestau zgomotosi incantarea, ici colo doar cate o intrebare timida: “dar sigur nu iese niciuna”. I-am asigurat insa ca acest lucru nu se poate intampla si tocmai din aceasta cauza am si ancorat bine stupul de prezentare cu o chinga “serioasa”, tocmai pentru a da vizibil siguranta ca nu se va desface nicicum.

Prezentare apicola la Scoala Constantin Brâncusi - Bucuresti, cu ocazia programului "Scoala altfel - Sa stii mai multe, sa fii mai bun!" | 2016

In final si eu m-am ales cu satisfactia companiei unor copii minunati si a “Doamnei invatatoare” care le indruma pasii odata intrati pe portile scolii si mi-am intarit convingerea ca avem copii extraordinari, pe care ii putem indruma astfel incat sa devina adevarati oameni cu respect pentru natura si pentru pamantul care ne gazduieste temporar. Tine doar de noi sa reusim asta, ei sunt cu siguranta receptivi.

In afara interesului foarte mare pe care copii l-au manifestat, am descoperit si faptul ca, totusi, copii sunt pe cat de minunati pe atat de hazlii. Iata cateva raspunsuri ale lor, menite sa iti descreteasca fruntea, in cazul in care esti cumva suparat cand citesti aceste randuri:

Q: Ce este trantorul?
A: Seful!

Q: Cum se numeste cel care ingrijeste albinele?
A: Albinist

Q: Cum se mai numeste regina albinelor?
A: Viespe!
(In final copii au aflat raspunsurile corecte)

Fa-ti singur(a) tinctura de propolis.

Zilele trecute m-a sunat un prieten apicultor sa ma intrebe cum fac eu tinctura de propolis. Am postat la un moment dat, acum vreo doi ani, pe un forum apicol o reteta si amintindu-si, sau poate gasind acum postarea respectiva, m-a sunat pentru detalii. Asa cum ii spuneam si lui, lucrurile stau destul de simplu, nu este deloc un lucru complicat, trebuie doar sa fii atent la calitatea materiei prime, igiena si cam atat.

Asa ar trebui sa arate un propolis de calitate:
Propolis
Foto: Propolis | Arhiva personala

Pentru ca tocmai am “instrainat” ultima sticluta de tinctura de propolis am purces la pregatirea unei alte serii, asa ca am profitat de ocazie sa “documentez” si aceasta postare.

Iata asadar cum se face tinctura de propolis 30%, in conditii “casnice”. Avem nevoie de:

1 litru alcool 70 grade
350 g. propolis brut de calitate superioara(+/- in functie de continutul de ceara estimat)
Vas de sticla pentru prepararea tincturii(un borcan cu capac etans)

Daca esti apicultor, probabil stii ca este recomadat sa folosesti doar un propolis de calitate, recoltat in conditii care sa evite incarcatura microbiana sau infestarea cu produse nocive. Daca nu stii asta inseamna ca(inca) nu esti apicultor.
Daca nu esti apicultor si vrei sa iti produci propria tinctura(eu asa iti recomand) trebuie sa te asiguri ca obtii propolisul de la un apicultor de buna credinta, care recolteaza propolis de calitate. Un propolis de calitate NU este cel razuit de pe rame vechi, care a stat in stupi pe timpul tratamentelor contra parazitilor, plin de aschii de lemn si resturi de albine moarte sau alte impuritati si pe care il gasesti uneori sub forma de “batoane” sau “guguloaie” modelate de mainile vanzatorului.
Un propolis de calitate se recolteaza cu un recoltator de propolis, o plasa speciala care se aplica peste familia de albina si care in cazul tratamentelor chimice este indepartat.

recoltare propolis
Foto: Recoltarea propolisului cu plasa colectoare | Arhiva personala

Ok, avem propolisul, avem alcool, avem chef de treaba, mai ramane sa ne apucam de ea. De aici incep lucrurile simple dar cu un oarecare dichis.

Propolisul, deja bine maruntit in urma recoltarii prin congelare, se amesteca cu alcoolul in vasul de sticla pregatit anterior, se agita bine apoi se depoziteaza la loc intunecos timp de 14 zile. De cateva ori pe zi agitam zdravan vasul pentru a usura diluarea propolisului in alcool. Cea mai mare dificultate consta in a nu scapa borcanul 🙂

Propolisul fiind bine maruntit va tinctura destul de repede, iata mai jos starea lui dupa numai 2 zile:

Tinctura de propolis
Foto: Tinctura de propolis | Arhiva personala

Dupa 14 zile se filtreaza tinctura si se depoziteaza tot in loc intunecat si racoros, in doze neaparat din sticla inchisa la culoare(maron cu picurator, am ales eu) pentru a nu permite accesul luminii.
Pentru filtrare lasati sa se depuna, un timp suficient pentru decantarea materialului brut care nu s-a dizolat si extrageti atent tinctura(de exemplu cu ajutorul unei seringi sterile, de preferat mai mare).

Daca ai intrebari sau nu ai inteles ceva, lasa te rog un comentariu si iti voi raspunde punctual la orice intrebare.

Curs de apiterapie la Hamba-Sibiu

Sambata 28 noiembrie puteti participa la un curs de apiterapie la Hamba, langa Sibiu, organizat de Asociatia Melikoleg si sustinut de Alina Varadi si Dr. Mirela Strant de la CasaBio Cluj.

Taxa de participare este de 100 lei.

In acest link gasiti programul evenimentului.

Incercati sa nu ratati. La sfarsit veti pleca spre case cu un bagaj de cunostinte care va vor prinde bine in activitatea apicola si mai ales plini de energie, in urma intalnirii cu Alina si Mirela.

Cum recunoaştem mierea falsificată?

Dr. biochimist Cristina Mateescu  Citeste mai mult: adev.ro/nx6rr9
Foto: adevarul.ro

Cum recunoaştem mierea falsificată? Sfaturile unui expert mondial în apiterapie: „Stupul este o farmacie naturală, dar şi un magazin alimentar”

Doctor biochimist Cristina Mateescu, directorul general al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură (ICDA), explică beneficiile apiterapiei: mierea este un dulce hrănitor, dar şi un medicament natural oferit de albine, alături de polen, propolis, lăptişor de matcă, ceară şi venin.

Apiterapia este acea ramură a medicinei care se ocupă de utilizarea produselor stupului în tratamente medicale. Doctor biochimist Cristina Mateescu (60 de ani) este expert mondial în apiterapie. Chiar în luna octombrie, la Seul, a fost aleasă preşedintele Comisiei Ştiinţifice de Apiterapie a APIMONDIA – Federaţia Internaţională a Asociaţiilor de Apicultură. Acest statut confirmă recunoaşterea specialiştilor români în apiterapie şi reprezintă continuarea tradiţiei. Aici, în România, au fost puse bazele ştiinţifice ale apiterapiei. În ţara noastră, profesorul Veceslav Harnaj, preşedinte al APIMONDIA în perioada 1965-1985, a înfiinţat în 1974 primul centru de apiterapie din lume. După 1990, apiterapia a trecut într-un con de umbră, românii fiind interesaţi mai mult de medicamente la care nu aveau acces în perioada comunistă. Dar în prezent, ca peste tot în lume, tot mai mulţi oameni se întorc la natură şi la remediile ei.

Citeste mai mult: adevarul.ro

Al VIII- a congres al Societatii Romane de Apiterapie

Cel de-al -VIII- a congres al Societatii Romane de Apiterapie – S.R.A. are loc in acest an la Iasi.

Afis beta Iasi 2015(1)

Se desfasoara in perioada 30 octombrie – 02 noiembrie 2015 si este gazduit de Hotel Unirea. Ma astept sa fie un eveniment deosebit, asa ca sunt nerabdator sa vina sfarsitul lunii. Sper sa avem si vreme faina, mai ales ca avem programata si o vizita la stupina colegului Catalin Maxim si nu as vrea sa o vizitam pe ploaie(data trecuta am avut si zapada pe drumul de intoarcere)

Cei care rataciti intamplator pe paginile blogului meu si care, la fel de intamplator, nu ati aflat deja de eveniment trebuie sa stiti ca inca mai aveti timp sa va rezervati un loc la congres.

Daca inca nu ne cunoastem, vom avea ocazia sa depanam si cateva povesti apicole la o cafea.

Primul curs de “Api-Alergologie” din lume

Azi a avut loc primul curs de Api-Alergologie din lume, gazduit de Hotelul Marshall Garden din Bucuresti, organizat de Societatea Romana de Apiterapie cu sprijinul Dr. Gabriela Teona DAVID.

Vreau sa scriu cateva impresii, acum ca tocmai m-am intors de la curs, convins fiind ca daca voi mai amana probabil nu voi mai scrie nicicand.

In primul rand, am beneficiat de cel mai potrivit lector posibil pentru un asemenea curs. Cunoscand-o pe Doamna Dr. Gabriela Teona DAVID de cativa ani, m-am convins de mult ca este un medic excelent, din randul acelor tineri care practica medicina cu pasiune, tot timpul la curent cu noutatile domeniului. Medic alergolog si imunolog, cu competente si in Api-Fito-Aromaterapie si medicina ayurvedica, chiar nu se putea un speaker mai potrivit.

Curs Api-Alergologie 2015
Foto: Arhiva proprie | Dr. Gabriela Teona David

Cursul a fost organizat de S.R.A. cu profesionalismul specific acestei societati, intr-un mod interactiv si am reusit sa asimilam cunostinte, sa intelegem lucruri din domeniul medical care sa ne ajute in managementul situatiilor critice care pot aparea intr-o stupina(dar nu numai aici) in cazul intepaturilor de albine(sau viespi).
Un plus de apreciat a fost si faptul ca cele prezentate nu s-au limitat la a intelege si a preintampina situatiile specifice apiculturii ci ne-au oferit posibilitatea sa intelegem care sunt cauzele si altor tipuri de alergii sau intolerante carora noi oamenii suntem nevoiti uneori sa le facem fata.

Curs Api-Alergologie 2015
Foto: Arhiva proprie | Slide prezentare curs “api-alergologie” – Bucuresti 2015

Cursul a venit ca o manusa, pentru ca nu imi imaginez ce s-ar putea intampla intr-o situatie critica la care ai putea fi martor nestiind cum sa procedezi pentru a evita, de la situatii neplacute pana la un dezastru. Astfel, am aflat cum putem sa prevenim aparitia situatiilor critice, sau prin ce masuri prespitalicesti putem interveni cand acestea apar, continutul unei truse de prim ajutor, si alte detalii care uneori pot face diferenta dintre viata si moarte.

La capitolul ce nu mi-a placut as adauga faptul ca sunt putin dezamagit de prezenta slaba a apicultorilor(altii decat noi, cei din cadrul SRA) pentru ca dupa parerea mea subiectul este unul de importanta capitala si m-as fi asteptat la o prezenta masiva a acestora.
In al doile rand, uneori s-a exagerat cu intrebarile pe langa subiect. Interactivitatea gresit inteleasa a mai scapat uneori de sub control, intrebari fara rost si fara legatura cu subiectul fragmentand de cateva ori prezentarea. Intrebari de genul celor prin care, cel care o exprima, doreste de fapt a face pe grozavul si a arata asistentei cunostintele proprii. Momentele, chiar daca uneori jenante, au fost insa putine si speakerul a facut fata excelent si acestei provocari.

La final am plecat incarcat de energie pozitiva, amplificata si de (re)intalnirea unor oameni minunati si cu convingerea ca decizia de a participa la acest curs a fost una pe deplin indreptatita.

Chiar daca nu au fost auzite, la final am plecat in gand cu cateva cuvinte: “Multumesc Teona, multumesc Stefan, multumesc dragii mei colegi care impartasiti cu mine pasiunea pentru albina

*in acest link mai poti gasi poze care te-ar putea interesa!

Mai invatam cate ceva despre miere si albine

Proba de miere la cursul de degustare

Inainte de culcare, vreau sa scriu o postare scurta, mai mult ca sa fiu sigur ca nu uit subiectul. Deci voi reveni probabil sa dezvolt.

Azi m-am reintors de la Cluj, dupa o lipsa de cateva zile de langa familie. Am luat parte a un eveniment/seminar pe teme apicole, organizat de RNDR Unde au fost si cateva prezentari pe teme apiterapeutice, deci interesante.

Pe de alta parte, mi-a fos dat sa asist la cel mai bizar(in ziua respectiva as fi spus stupid) speech tinut de o persoana, la prima vedere normala, chiar daca stiam personajul ca avand un orgoliu scapat din limitele normalului.

Nu cred ca voi mai avea curand parte de o asemenea enormitate, “Tata” limbajului de lemn, pe care nici tovarasul Ilici nu l-ar fi putut depasi in anii lui de glorie…
Pe cuvant… “ancorat in sinergia faptelor, recursul la universalitate nu eludează meandrele concretului” e “parfum” fata de balivernele pe care Radu Pandrea de la “Viitor sanatos, din plastic” ni le-a insirat timp de vreo 15 minute fara a spune pana la final ceva(stiu ca nu intelegeti mare lucru, dar v-am zis… doar ce m-am intors de pe drum…)

Ma rog…

Apoi, timp de doua zile incarcate, am participat la primul curs de degustare de miere din Romania, organizat la USAMV Cluj-Napoca si sustinut de Etienne Bruneau – presedinte al Comisiei de Calitate si Tehnologie apicola din Apimondia, .

Timp de doua zile am invatat teoretic si practic sa degusta o miere, sa ghicim ce tip de miere este, sa identificam arome si gusturi, sa identificam posibile “adausuri” si multe altele.

Am degustat in jur de 50 de tipuri de miere(la un moment dat le-am pierdut sirul, dar pe aici pe aproape…) unele extraordinar de fine altele care mai, mai ca iti intorceau stomacul pe dos 🙂 Mierea de papadie, mierea de hrisca… bleah… Noroc ca mai exista si o miere de lavanda…(asta imi aminteste de prietenii mei pe care trebuie sa ii sunt entru comanda de butasi)

M-am lungit. Sper sa revin maine sa inchei, pentru ca sunt multe de scris.

Fagure cu miere crescut direct in borcan de sticla.

Cresterea fagurelui direct intr-un borcan de sticla, desi nu este o procedura noua, este putin utilizata in tara noastra, chiar daca este foarte simplu de pus in practica. Migaloasa, dar nu complicata.
Faptul ca poti consuma un produs in care nu exista nimic altceva decat ceara produsa de albine si care nu a fost atins de mana omului, face insa sa merite minimul efort si atentie necesare.
In sezonul trecut, in vara lui 2014, am incercat pentru a doua oara cresterea fagurilor de miere direct in borcanul de sticla. Spun pentru a doua oara pentru ca am mai avut o incercare in 2013 care s-a soldat cu un esec, pentru ca nu am avut un cules suficient de puternic.

In vara trecuta am acumulat insa ceva experienta pe care anul acesta vreau sa o folosesc cu si mai mare succes.

Hai sa-ti spun deci, draga vizitatorule, cum am facut eu miere direct in borcanul de sticla, faguri pe care copii mei i-au dat gata cat ai bate din palme…

In primul rad trebuie sa avem un cules puternic in perioada in care vrem sa facem acest lucru si coloniii de albine puternice si bune culegatoare de nectar.

Pe suprafata unui podisor, am realizat gauri de acces de dimensiuni putin mai mici decat gura borcanului. In functie de borcane vor incapea mai multe sau mai putine, eu am ales borcane mici de 250 de grame, hexagonale.

LaStupina.ro

Pentru un contact mai bun cu podisorul am ceruit cu ceara de calitate, din capacele, gura borcanuelor igienizate in prealabil, la partea de contact cu lemnul.

LaStupina.ro

Pentru a forta putin luarea in crestere a spatiului din intriorul borcanului am picurat cateva picaturi de ceara pe fundul acestuia, care constituie fundatia de la care albinele vor porni in construirea fagurelui, pe care ulterior il vor umple cu miere.

Faguri cu miere in borcan

LaStupina.ro

Borcanele astfel pregatite au fost plasate deasupra cuibului si date la crescut.

Faguri cu miere in borcan

Fagurii au fost luati relativ repede in crestere, insa cum in 2014 culesul nu a fost unul foarte bune, am fost nevoit sa stimulez albinele imediat dupa incetarea culesului la salcam. Am facut asta cu miere de salcam din anul precedent, prin procedeul de hranire cu ajutorul borcanului cu capac gaurit. Asta mi-a permis ca borcanele sa fie umplute cu faguri crescuti si plini cu miere.

LaStupina.ro

Asa arata un borcan cu fagurele crescut in totalitate si plin cu miere. Dupa ce am scos albinele am pus capacele la borcane si date la pastrare.

Fagure crescut in borcan

Odata ajunse in bucatarie, cele care nu au fost deja consumate in stupina, borcanele pot fi umplute cu diferite tipuri de miere, in funstie de gustul dorit si de cum vrem sa arate la culoare. La mine marturisesc ca nu au reusit sa stea prea mult timp, au fost deliciul copiilor.
Cel mai bine se simte aroma de miere poraspata, abia iesita din celula, daca se consuma fara ca in prealabil sa se commleteze cu miere, caz in care aromele ar fi amestecate.

fagure la borcan