Amiba si stropul de ploaie

Pescuit pe Dunare
Foto: Arhiva personala | Rataciti pe tarmuri

Stropii de ploaie cad in siroaie, udand campurile hulpave de apa. De luni de zile, ploaia lipseste cu desavarsire iar acum cand vine prisoseste. Mici siroaie formate din mii de bulbuci sclipind in lumina ca ochii unui brotac prins sub copita de taur, formeaza paraiase care pornesc ratacind catre vale. In drumul lor, spala praful asternut de luni de zile, spala pietre sau copaci prin livezi… Spala tot ce gasesc in jurul lor.
Din milioanele de stropi, unul singur rataceste negasindu-si locul in miile de paraiase.
El e unic.
Simte ca e mai mult decat un strop de ploaie. Nu poate forma un paraias cu obscurele picaturi. Rataceste purtat de curentii de aer pana cand zareste in zare o pata de culoare de un verde crud, un verde curat, ratacit in sumbrul peisaj al toamnei. Plonjeaza-n viteza in mijlocul verdelui sau unic.
– Weaahh!!!… scapa un oftat de placere;
Dar zambetul de placere se frange brusc si se tranforma-n ranjet de chin.
– Wow! nu se pooooate… Aici nu-i locul meu… Nu pe aceasta varza!
Stropul unic, spala varza protejata de zeci de foite, platose verzi menite sa-i ascunda maretia, coborand lin catre noroiul siroind catre rau. Ofteaza purtat de curenti, incercand disperat sa pastreze distanta fata de umilele picaturi ce formeaza acum propriul sau fluviu… Chinul se opreset brusc cand scursura de margini de santuri se opreste in rau. Ialomita curge semeata purtand ape limpezi cu vine noroioase preluate din micile viituri.
In marginea raului, intr-un ochi de apa curata ca lacrima o amiba isi leagana picioarele false, minunandu-se de maretia sa. Priveste deodata cu ochi plini de nespusa mirare catre imagine-ai reflectata de un strop de apa imaculat, de-o limpezime profunda. Secunda de glorie a maretei sale vieti.
– Amibu!!!?, exclama amiba, cu speranta si indoiala, laolalta, in glas
– El e amibu’ meu, pe care de-o viata-l astept cu ochi umezi!
Dar stropul dispare intr-o clipa, alergand catre maretia viselor sale, speriat de micimea amibei care incearca sa se piarda in maretia sa.

(Texte ratacite prin arhiva. Despre maretie si micime)

Stimulare proteica | Primavara 2016.

Turte polen+miere+drojdie inactivata

Ieri, 17 februarie, am terminat de pus turtele de miere si polen, prima stimulare proteica din aceasta primavara, cu aproape o luna mai devreme decat anul trecut. Au primit fiecare cate o turta proteica si una energetica.
Treaba destul de migaloasa, am lucrat doua zile, marti si miercuri. Oare cum face cei cu sute de stupi?

Nu am mai facut o poza de data asta, folosesc una veche, din care nu se vede ca am scimbat modelul de punga. De data asta folosesc pungi mai groase pentru a evita roaderea si tragerea lor printre rame, fapt care duce de multe ori la pierderea de matci.

Acum am de asteptat sa vad in cat timp va fi luata turta, pentru seria urmatoare, intentionand sa le fac doua stimulari pana vor incepe sa bage polen din natura. Asta ar insemna sa tina cu noi si plantele polenifere dar si vremea.

Seminte Libere|Februarie 2016

Tocmai m-am intors de la Scoala Ferdinand unde a avut loc prima editie din acest an a “Pietei semintelor libere” un proiect deosebit initiat de Adina Moise.

Ce sa zic? a fost tare fain…

Seminte libere 2016

Seminte libere 2016

Fata de anul trecut mult mai multa lume, foarte aglomerat. Semintele de la plantemelifere.ro, pe care le-am avut de daruit, s-au epuizat foarte repede, in nici 20-30 minute de la “expunere”. Daca anul trecut era cat pe ce sa plec cu semintele acasa, anul acesta ar fi trebuit sa pregatesc mult mai multe. Asta e… invatatura de minte.

Nu numai cu semintele mele s-a intamplat lucrul acesta deja in prima jumatate de ora disparusera foarte multe, ramanand disponibile probabil cele mai “comune”. Impresia mea a fost ca au fost mai putin oameni care sa ofere seminte si mai multi care si le doreau. Sper ca toti cei care au primit seminte sa le fi primit intr-un mod util, adica sa le si foloseasca.

In afara semintelor am avut pentru degustare si ceva dulce de laStupina.ro, doua mieri; una de salcam si una de salcam inobilata(de catre albine, bineinteles) cu mană. Am mers si cu un polen polifloral crud congelat si doua amestecuri de miere cu polen. Cel de miere cu polen de mac, fiind preferatul majoritatii.

Seminte libere 2016

Cand am plecat de acasa intentionam sa ma intorc si cu ceva seminte melifere care mi-ar fi lipsit insa m-am intors cu mana goala. Prins in valtoarea discutiilor m-am trezit tarziu sa dau si eu o raita printre “standuri” si nu am mai gasit nimic care sa ma atraga. Am avut insa si doua exceptii primind niste seminte de facelia si de arbore de matase.

Ce sa mai… asteptam cea de-a doua editie, din luna martie, cand sper sa fie la fel de multi doritori de seminte dar si mai multi daruitori.

Orasul blocat de trei stropi de ploaie

Afara ploua, Base e de vina! 🙂

vehicul_pastoral

In dimineata asta am scos masina din parcare sa duc copii la scoala. Vremea cainoasa de afara m-a facut, pentru ca de regula merg pe jos. Un drum la scoala apoi unul la gradinita = 45 minute. Pe o distanta de pana intr-un kilometru, drum care in conditii normale iti ia cateva minute.

Dar de unde conditii normale, intr-un oras sufocat de trafic la primul strop de ploaie sau primul fulg de nea?

Ma intrebam in masina, oare de ce onor primarele nostru(exact, derbedeul arestat) nu primea “spaga” 10% si din fiecare drum pe care contribuabilul il face prin oras? Va dati seama ca daca primarul pierdea 10% din timpul pierdut de cetatean, o tineam numai in “electorale”?

Primul curs de “Api-Alergologie” din lume

Azi a avut loc primul curs de Api-Alergologie din lume, gazduit de Hotelul Marshall Garden din Bucuresti, organizat de Societatea Romana de Apiterapie cu sprijinul Dr. Gabriela Teona DAVID.

Vreau sa scriu cateva impresii, acum ca tocmai m-am intors de la curs, convins fiind ca daca voi mai amana probabil nu voi mai scrie nicicand.

In primul rand, am beneficiat de cel mai potrivit lector posibil pentru un asemenea curs. Cunoscand-o pe Doamna Dr. Gabriela Teona DAVID de cativa ani, m-am convins de mult ca este un medic excelent, din randul acelor tineri care practica medicina cu pasiune, tot timpul la curent cu noutatile domeniului. Medic alergolog si imunolog, cu competente si in Api-Fito-Aromaterapie si medicina ayurvedica, chiar nu se putea un speaker mai potrivit.

Curs Api-Alergologie 2015
Foto: Arhiva proprie | Dr. Gabriela Teona David

Cursul a fost organizat de S.R.A. cu profesionalismul specific acestei societati, intr-un mod interactiv si am reusit sa asimilam cunostinte, sa intelegem lucruri din domeniul medical care sa ne ajute in managementul situatiilor critice care pot aparea intr-o stupina(dar nu numai aici) in cazul intepaturilor de albine(sau viespi).
Un plus de apreciat a fost si faptul ca cele prezentate nu s-au limitat la a intelege si a preintampina situatiile specifice apiculturii ci ne-au oferit posibilitatea sa intelegem care sunt cauzele si altor tipuri de alergii sau intolerante carora noi oamenii suntem nevoiti uneori sa le facem fata.

Curs Api-Alergologie 2015
Foto: Arhiva proprie | Slide prezentare curs “api-alergologie” – Bucuresti 2015

Cursul a venit ca o manusa, pentru ca nu imi imaginez ce s-ar putea intampla intr-o situatie critica la care ai putea fi martor nestiind cum sa procedezi pentru a evita, de la situatii neplacute pana la un dezastru. Astfel, am aflat cum putem sa prevenim aparitia situatiilor critice, sau prin ce masuri prespitalicesti putem interveni cand acestea apar, continutul unei truse de prim ajutor, si alte detalii care uneori pot face diferenta dintre viata si moarte.

La capitolul ce nu mi-a placut as adauga faptul ca sunt putin dezamagit de prezenta slaba a apicultorilor(altii decat noi, cei din cadrul SRA) pentru ca dupa parerea mea subiectul este unul de importanta capitala si m-as fi asteptat la o prezenta masiva a acestora.
In al doile rand, uneori s-a exagerat cu intrebarile pe langa subiect. Interactivitatea gresit inteleasa a mai scapat uneori de sub control, intrebari fara rost si fara legatura cu subiectul fragmentand de cateva ori prezentarea. Intrebari de genul celor prin care, cel care o exprima, doreste de fapt a face pe grozavul si a arata asistentei cunostintele proprii. Momentele, chiar daca uneori jenante, au fost insa putine si speakerul a facut fata excelent si acestei provocari.

La final am plecat incarcat de energie pozitiva, amplificata si de (re)intalnirea unor oameni minunati si cu convingerea ca decizia de a participa la acest curs a fost una pe deplin indreptatita.

Chiar daca nu au fost auzite, la final am plecat in gand cu cateva cuvinte: “Multumesc Teona, multumesc Stefan, multumesc dragii mei colegi care impartasiti cu mine pasiunea pentru albina

*in acest link mai poti gasi poze care te-ar putea interesa!

Cand albina nu tine cont de ce doresti tu.

Un sfat de care ar trebui sa tin cont de aici inainte:

“Cand faci un roi ai grija in ce parte a diafragmei ramane regina”

Insa si daca nu se va intampla asa, nu ar fi mare pacat. Hai sa va povestesc de ce…

In vara, pe langa roii care au fost formati si s-au dezvoltat in conditii normale, am avut si doua surprize, la doi roi care desi nu s-au comportat dupa asteptari, nu mi-au facut neaparat o surpriza neplacuta, ba poate chiar dimpotriva…

Ambii roi naturali, au fost introdusi in cutii scuturati pe cate 4 rame dadant cu foita de fagure artificial, fara rame cu puiet capacit, fara rama cu hrana, ca si multi altii dupa ce am terminat aceste „rezerve”. Oricum intr-o perioada de cules bun.
Cel mai probabil in momentul in care au fost scuturati, regina a ramas in partea exterioara a diafragmei si din aceasta cauza au crescut faguri de la zero in defavoarea variantei de a creste si forma cuibul pe ramele cu foite de ceara, introduse de mine.

Fagure natural

Unul dintre ei, format intr-un model de stup utilizat pe sistem clopot, la care folosesc folie in loc de podisor, a preferat sa creasca fagurii de ceara in partea stanga a diafragmei, lipind fagurii de folie si continuand pana jos, intr-o forma perfecta, paralel cu diafragma.
Pe acesta am reusit sa il mut ulterior pe rame, dupa ce am intercalat cuibul deja format, intre rame crescute. Apoi, dupa ce ponta s-a mutat pe ramele dorite, fagurii crescuti natural au mers catre margine si, odata ramasi fara puiet, doar cu rezervele de miere, au trecut la curatat dupa diafragma.
In final, am reusit sa am un cuib asa cum l-am dorit, fagurii crescuti urmand ai folosi in primavara pentru a starta cresterea fagurilor naturali, fara foita de ceara.

Fagure natural

Cel de-al doilea roi, scuturat intr-un stup cu podisor din lemn, si-a crescut fagurii tot in exteriorul cuibului dorit de mine, insa fara a mai respecta paralelismul cu diafragma. Fagurii crescuti ca intr-un buduroi, au fost prea in margine cutiei si nu am mai reusit intercalarea cuibului intre rame. Asa ca au ramas in continuare asa si nu imi pare rau. In primavara, cel mai probabil voi folosi podisorul, cu tot cu faguri, pentru polpularea unui buduroi. Ramane insa de vazut daca va trece peste iarna asa cum se afla, rezervele de miere fiind destul de mici. Vremea inca frumoasa imi va permite probabil sa rezolv si acest neajuns.

Bineintele, prima greseala, in ambele cazuri este ca nu am verificat, dupa o perioada de timp rezonabila de timp de la formare, situatia lor. Insa, sub tavalugul lipsei crunte de timp, asta s-a intamplat cu multi altii, care s-au dezvoltat conform asteptarilor.
Oricum, una peste alta, nimic nu se pierde, m-am ales cel putin cu cateva poze frumoase.

Stiai ca? #2

polen papadie

Stiai ca polenul este adunat cu grija de albine, de pe florile vizitate de acestea, cu ajutorul mandibulelor si a perisorilor de pe corp, umectat cu putina miere si depozitat in zbor, sub forma de grauncioare in cosuletele de pe picioarele din spate, si apoi adus in stup unde este depozitat in celulele fagurilor?

Recuperare roi Bucuresti, Rahovei

Roi albine
(foto: arhiva personala)

Avem un roi de recuperat in Bucuresti, zona Rahova, pe strada Capitan Nedelcu Ilie(vezi strada). De preferat sa fie recuperat de un debutant pe care sa il ajute un roi in plus in stupina, sau, de ce nu, chiar primul roi. Roiul este usor de recuperat, este pus pe o creanga intr-un copac. Daca sunt doritori, pot oferi detaliile de contact in privat(adresa exacta si telefon).
(observatii: poza din arhiva, nu este poza roiului din subiect)

Update 0106: Din pacate roiul nu a fost recuperat, nu s-au gasit voluntari. Azi am fost anuntat ca a parasit pomul, gasindu-si probabil un loc permanent pentru intemeierea unei noi colonii.