Update sondaj 2017

Am pus publica harta pe care, in urma rezultatelor chestionarului din februarie, am marcat situatia cu pierderile de albine. O puteti vizualiza mai jos sau direct in maps, cum va este mai comod.

Sondajul inca mai este deschis si daca nu ai participat cand l-am publicat initial, dar ai vrea sa impartasesti situatia ta, inca il mai poti completa si accesa informatia completa.

Rezultatele sondajului vi le-am transmis tuturor prin email, dar le puteti accesa si aici in drive

LE: Saptamana trecuta a activat si ICDA un chestionar online pe care va invit sa il completati pentru o si mai buna imagine a asupra starii generale la nivel de tara. Observ si la ei o rata destul de mica de raspuns, nu ma asteptam sa fie chiar mai mica decat la sondajul meu, probabil ca multi din apicultori inca nu sunt pregatiti emotional pentru impartasirea de informatii utile la nivel general.

Chestionarul ICDA are o structura foarte asemanatoare, am convingerea ca am fost o sursa de inspiratie, dar a fost realizat mult mai stufos. Eu am incercat sa simplific cat mai tare lucrurile atat pentru a incuraja completarea cat si pentru o rata superioara de “sinceritate” ferindu-ma de anumite intrebari care puteau inhiba deschiderea apicultorilor in completarea formularului.

Astept bineinteles comentariile voastre, pentru a dezbate impreuna aceasta situatie.

Harta depopularii stupinelor.

Update 12 martie 2017: Am trimis rezultatele sondajului catre persoanele care au raspuns. Am identificat cateva adrese de e-mail incorecte, ca atare cine nu l-a primit(verificati mai intai si folderele de SPAM) rog sa ma contacteze.

Dupa ce cititi cele de mai jos va rog sa contribuiti completand acest formular(click pe linkul urmator): https://goo.gl/forms/JUPN1d4ofkihkdEz1


(imaginea de mai sus este cu titlu de exemplu)

Pentru ca sunt semnalate pierderi foarte mari de familii de albine, de peste tot din tara, m-am gandit la o solutie de evaluare a acestei situatii. Daca sunteti de acord sa participati la acest sondaj va rog sa oferiti date reale din stupina voastra. Daca puteti convinge si alti prieteni apicultori sa participe la aceasta evaluare este si mai bine, insa sa o faca cu toata deschiderea si sinceritate, altfel ne mintim singuri.
Practic, avem la dispozitie un formular in care completam datele care apoi vor putea fi analizate si plasate pe o harta teritoriala.

Teoretic ar trebui sa ne putem da seama din aceste date, in cazul in care se vor strange suficiente pentru a putea fi analizate sub forma unei statistici, si sa putem raspunde catorva intrebari:

– sunt anumite zone geografice mai expuse?
– rasa de albine poate avea vreo legatura?
– cum influenteaza tratamentele(tipuri de substante si tehnici folosite)?
– pierderile sunt specifice unui tip de stuparit, pastoral sau stationar?
– etc

Prin datele solicitate am incercat sa nu fiu prea “invaziv”, nu toate datele solicitate sunt obligatorii(veti observa in formular) insa pentru a fi cat mai aproape de realitate este recomandat sa oferiti date cat mai detaliate.
De exemplu, pentru ca e posibil sa nu doriti sa dati exact localitatea in care aveti stupina, am lasat posibilitatea sa oferiti numele unei localitati aflate la max. 20 de km, pentru a fi cat mai aproape de realitate. Insa, cel mai bine ar fi sa oferiti exact localitatea. La fel in cazul numarului de fammilii pe care le ingrijiti…
Aceste date vor fi folosite doar pentru “statistica” si nu vor fi folosite in alte scopuri. Eu sunt singura persoana catre care ajung datele si va promit ca va ramane asa.

Cand se vor strange suficiente date pentru analiza va voi tine la curent cu informatiile respective, cei care participa la sondaj vor avea acces la toate datele.

Daca aveti si alte sugestii va rog sa nu va sfiiti sa contribuiti la imbunatatirea formularului.

Va multumesc anticipat si astept feedbackul vostru!

Conferitele A.C.A. 2017 – Invitatie

Joi are loc cea de-a doua conferinta lunara ACA, a sezonului de iarna 2016 – 2017.

Avand in vedere anul apicol dificil 2016-2017, in care sunt semnalate, din toata tara, pierderi de efective fara precendent in randul albinelor, va recomand sa nu ratati aceasta conferinta.
Este deosebit de important pentru fiecare apicultor, indiferent de gradul de pregatire pe care l-a atins, sa participe la toate evenimentele care ofera acces la informatie, mai ales atunci cand subiectul este atat de important.

Redau mai jos textul invitatiei dlui Marian Patrascau – presedintele filialei ACA Bucuresti

In data de joi 19-01-2017 ora 16.30 va invitam la conferinta lunara in Sala de conferinte a ICDApicultura bd.Ficusului 42.
Tema:
1.Bolile si daunatorii albinelor. Provocari ale prezentului si viitorului.
Prezinta dr.vet.Vasilica Savu, cercetator stiintific ICDApicultura

Presedinte filiala, Marian Patrascu

Daca e cineva care nu stie locul, pun AICI un link pe harta Google

Francezii spun NU pesticidelor. Noi cand ridicam capul?

xx12

Vesti bune ne-au venit in aceasta saptamana de la francezi care, dupa mai mult de doi ani de dezbateri, au luat o decizie istorica in favoarea interzicerii utilizarii pesticidelor din familia neonicotinoidelor.
Francezii s-au bucurat de suportul ministrului mediului Ségolène Royal care s-a pozitionat clar impotriva pesticidelor, la randul ei convinsa foarte probabil si de valul de peste 200.000 de semnatari ai unei petitii sustinute de SumOfUs.

Ramane de vazut daca decizia francezilor se va dovedi a fi un “bulgare de zapada” care sa se rostogoleasca si pana la noi.

Avand in vedere ca politicienii nostri, capii intereselor financiare din agricultura, sunt interesati in primul rand de promovarea intereselor celor care i-au pus acolo(cei cu interese in agricultura, doar nu credeati ca-i puneti voi…) si mai putin de sanatatea naturii si a omului, nu stiu cat de mari sanse avem.(de amintit ca desi in Europa aceste pesticide sunt interzise, marii agricultori romani, sprijiniti de politicul care ii reprezinta, au obtinut o derogare, prin care șe permite utilizarea lor)

Insa, hai sa fim seriosi, oare cate lucruri initial fara speranta nu am reusit fiecare dintre noi sa facem de-a lungul vietii noastre? Chiar sa fie asta un lucru imposibil pentru noi!

Lucrari in stupina, restrangere de toamna.

Am terminat saptamana trecuta cu restrangerea cuiburilor. Am fost cam la limita si am tras 2 zile plus o jumatate de duminica in care am pacatuit prin munca. Dar am reusit sa termin exact inainte de a se strica vremea.

Varroa Destructor
Foto: Arhiva personala|Caderi de varroa in urma tratamentului

Am dansat putin pe sarma pentru ca desi stresat ca vine vremea rea si nu voi apuca sa fac restrangerile, am evadat pentru cateva zile pe malul Dunarii la un pescuit, impreuna cu un prieten si el apicultor.

Imediat dupa ce ne-am intors, am intrat abrupt in munca din stupina, inca de duminica dupa amiaza. Evit sa lucrez in aceasta zi, insa cum prognoza meteo nu era favorabila, mi-am calcat pe inima. Oricum puteam foarte bine sa nici nu o fac, randamentul fiind destul de scazut.
Am prins apoi doua zile pline, luni si marti in care am cam terminat ce aveam de facut. Desi luni dupamiaza au inceput cativa stropi de ploaie care m-au speriat putin, am reusit sa termin tot ce imi planificasem.

Acum mai am doar cateva unificari de facut, impachetari si sa le dau liber pana la primavara.

Stupina intra in sezonul rece in regula, cu rezerve de hrana indestulatoare dar cu ceva mai putin albina ca in anii trecuti, in conditiile in care nu am facut deloc stimulari sau completari in aceasta toamna.

Si infestarea cu acarieni a fost cam ridicata insa tratamentele au dat rezultate, semnele aratand ca famiile intra in iarna relaxate si din acest punct de vedere.

VARROOZĂ, LOCA ŞI NOZEMA, BOLILE ŞI DĂUNATORII ALBINELOR. – O provocare pentru viitorul apiculturii | Dr. Wolfgang Ritter

In week-endul trecut, pe 20 iunie, am participat la o prezentare sustinuta de Dr. Wolfgang Ritter din Germania(autorul cunoscutei lucrari “Bolile albinelor”) la Hamba, in apropiere de Sibiu. Evenimentul a avut tema “VARROOZĂ, LOCA ŞI NOZEMA, BOLILE ŞI DĂUNATORII ALBINELOR. – O provocare pentru viitorul apiculturii” si a fost organizat de asociatia Melikoleg.

Wolfgang Ritter
Foto: Arhiva personala|Dr. Wolfgang Ritter

Pe parcursul zilei, pe langa reintalnirea cu cativa colegi apicultori si intalnirea altora noi, am aflat informatii interesante legate de bolile si daunatorii albinelor. Chiar daca la prima vedere pare ca se spun lucruri deja cunoscute este important sa participi la acest gen de conferinte, pentru ca primesti ca un fel de certificare a faptului ca ai inteles lucrurile corect, sau, acolo unde nu le-ai inteles, sa lamuresti niste lucruri. Sa afli direct parerea Dr. Wolfgang Ritter, legat de bolile albinelor, nu e putin lucru si am plecat de acolo cu o imagine mai buna a ce inseamna mijloacele si procedurile de preventie si managementul situatiilor de criza care pot aparea intr-o stupina.

Lucruri complicate sau de neinteles se dezvaluie dintr-o data in simplitatea lor, atunci cand vezi logica lucrurilor, explicata de expertii domeniului.

Wolfgang Ritter
Foto: Arhiva personala|Dr. Wolfgang Ritter

Astfel, am inteles de exemplu, atat de clar, de ce sunt foarte importante tratamentele antivarroa exact in perioada sfarsitului de iulie/inceput de luna august, cand curba de dezvoltare a familiei de albine porneste in jos iar cea a coloniei de acarieni incepe sa creasca.

Pe langa asta am facut cunostinta pe viu si cu celebrul gandac de stup(Aethina Tumida) adus “la pachet” pentru a ne fi prezentat, la noi din fericire nefiind inca prezent.

gandacul de stup
Foto: Arhiva personala|Gandacul de stup(Aethina Tumida)

Desi aveam deja in biblioteca lucrarea “Bolile albinelor” – carte de capatai a apicultorului preocupat de sanatatea albinelor, am plecat si cu un exemplar cu autograful autorului care isi va gasi un loc de cinste in biblioteca stupinei.

Colonia de albine de sub pod

Am mai scris, aici sau prin alte parti, despre familia de albine de sub podul peste raul Arges, din apropierea stupinei mele, pe care o monitorizez din anul 2011.

In aceasta primavara, mai precis pe data 12 martie am avut placuta surpriza sa constat ca albinele respective sunt bine merci. Ma rog, nu stiu cat de bine le este, dar cert este ca au supravietuit si acestei ierni si implinesc iata, trei sezoane de cand salasluiesc in locul respectiv.

Obisnuiti sa credem ca, noi oamenii, suntem buricul pamantului si ca niciun fir de praf nu s-ar misca fara voia noastra, am intalnit de multe ori printre apicultori afirmatia ca in natura o colonie de albine nu ar mai putea supravietui fara ajutorul nostru. Cauza principala ar fi, spun multi apicultori, acarianul varroa care in 3 ani ar avea o dezvoltare a coloniei proprii de indivizi care ar duce la distrugerea coloniei de albine. Personal am luat de buna aceasta afirmatie, considerand-o logica, desi mai aveam unele indoieli ca acarianul si-ar distruge in totalitate sursa de hrana pe care o paraziteaza.

Pe de alta parte aceasta colonie se incapataneaza sa supravietuiasca in conditii improprii, in conditii atat de dure incat iti este greu sa crezi ca ar face-o pentru mai mult de un sezon.
Colonia de albine este stabilita intr-o teava metalica, piciorul unui pod suspendat peste rau. Podul fiind suspendat, teava respectiva este supusa zilnic unor vibratii destul de puternice. Chiar daca nu este un trafic foarte intens, peste podul respectiv tot trec zilnic minim 50 de vehicule(masini, carute, etc)
Pe langa acestea, la o inaltime de cca. 6 metri chiar deasupra raului, umiditatea este ridicata tot timpul anului.

Sa recapitulam: Izolatie improprie(metal), vibratii, umezeala, lipsa tratamente antivarroa.

Ei bine, intelegeti atunci de ce ma visez uneori cu un flex in mana ca incerc sa ajung la regina acestui mic imperiu al rezistentei, pentru a-i reproduce trasaturile in stupina proprie?
Trezit din vise insa, ma multumesc sa observ cu admiratie aceste albine si sa ma intreb uneori daca ar mai supravietui si odata intrate pe mana omului.

Daunatorii albinelor | Soarecele

soarece
(foto: arhiva proprie | Resturi de albine in stup afectat de atacul soarecelui)

Scriam cu ceva timp in urma ca, la un control al iernarii, am gasit un stup in care s-a aciuat un soarece. Nepermitandu-mi timpul(adica vremea) de atunci sa umblu in el, am amanat pentru o zi mai calduroasa. Ei bine, azi am gasit-o si m-am invrednicit sa rezolv problema.

Apicultorii stiu ca, toamna tarziu cand albinele isi reduc activitatea, stupii trebuie protejati impotriva soarecilor, unii din principalii daunatori ai albinelor.
Cand albinele isi reduc activitatea, deci si urdinisul ramane neprotejat, soarecii incearca sa intre in stupii cu albine, un loc ideal in care sa isi petreaca sezonul de iarna. Nu este greu de inteles aceasta, avand in vedere ca intr-un stup cu albine beneficiaza de un loc calduros, hrana din belsug si liniste.

Pentru a evita acest lucru, apicultorii folosesc un dispozitiv numit “gratie antisoareci”, “gratie de urdinis”. Aceasta gratie ofera, pe langa protectia impotriva rozatorului, si posibilitatea de inchidere a accesului albinelor cu posibilitatea de aerisire.

Desi in anii trecuti am pus gratii la stupi, anul acesta am omis acest lucru. Am zis eu ca in scop “didactic”, sa vad daca totusi nu se poate si fara. Insa, daca ma gandesc bine, in sinele meu stiu ca am fost mai degraba indolent.

Statistic, lucrurile nu stau prea rau, din toata stupina neprotejata cu gratii, am avut probleme la un singur stup. Cand insa vezi ce se intampla cand un asemenea musafir nepoftit imparte stupul cu albinele tale, nu prea te mai multumesti cu statistica.

In stupul respectiv, dintr-o familie de productie frumoasa pregatita de iernat pe 7 rame, mai sunt acum 3 rame de albina. Puteau ramane chiar doua. Soarecele a produs un deranj enorm, a omorat albine, a distrus faguri cu hrana, a ros pana si in zona de puiet a cuibului.

Clar, de aici inainte, va trebui sa utilizez gratiile antisoareci.

Deszapezirea in stupina

Am ajuns si eu, intr-un final, la stupina pentru a face ceva cu zapada care ne-a fericit in ultimul timp. Nu am constatat probleme cauzate de viscol, asupra stupilor insa toate celelalte gauri pe unde a putut intra zapada, sunt pline… Podul casei, garajului, mazii, tot, tot, tot e plin de zapada.

Am facut doar alei de acces, nu am reusit sa curat zapada din fata stupilor. Va trebui ulterior sa imprastii niste paie pe care le-am oprit din toamna special pentru asta. Sper ca pana o fac sa nu vina o zi calduroasa in care sa iasa albinele la zbor si sa pierd din ele in zapada.
Din ce am observat nici pitigoii nu au mai facut anul acesta pagube, ca in anii trecuti.

Din pacate, am gasit un stup in care a intrat un soarece si a facut ceva deranj. Am ridicat folia si am scos 2 rame care ramasesera fara albina, insa a fost prea frig si nu am vrut sa aplific raul asa ca am hotarat sa astept o zi mai calduroasa pentru a rezolva problema. Sper sa o pot face cat mai curand.