Al VIII- a congres al Societatii Romane de Apiterapie

Cel de-al -VIII- a congres al Societatii Romane de Apiterapie – S.R.A. are loc in acest an la Iasi.

Afis beta Iasi 2015(1)

Se desfasoara in perioada 30 octombrie – 02 noiembrie 2015 si este gazduit de Hotel Unirea. Ma astept sa fie un eveniment deosebit, asa ca sunt nerabdator sa vina sfarsitul lunii. Sper sa avem si vreme faina, mai ales ca avem programata si o vizita la stupina colegului Catalin Maxim si nu as vrea sa o vizitam pe ploaie(data trecuta am avut si zapada pe drumul de intoarcere)

Cei care rataciti intamplator pe paginile blogului meu si care, la fel de intamplator, nu ati aflat deja de eveniment trebuie sa stiti ca inca mai aveti timp sa va rezervati un loc la congres.

Daca inca nu ne cunoastem, vom avea ocazia sa depanam si cateva povesti apicole la o cafea.

La pescuit pe Dunare. Izvoru frumos, Mehedinti.

Desi stresat ca vine vremea rea si nu voi apuca sa fac restrangerile de toamna ale familiilor de albine, zilele trecute m-am lasat convins si am evadat pentru cateva zile pe malul Dunarii la un pescuit, impreuna cu un prieten, si el apicultor.

Dunare, octombrie 2015
Foto: Arhiva personala|Pescuit pe Dunare

Pescuitul s-a dovedit a fi un insucces total, vegetatia acvatica facand practic imposibila o partida reusita. Dupa cateva recuperari ale monturilor pline cu vegetatie si vreo 2 ruperi, am renuntat la speranta ca voi si prinde ceva si am trecut la odihna si tratament. Nici macar la partea de odihna nu am avut mare succes, corpul meu nu mai raspunde la fel de relaxat la dormitul in cort. In plus, am avut lipsa de inspiratie sa asez cortul pe niste denivelari ale terenului care mi-au facut zile(de fapt nopti) fripte. La final, chiar daca am scurtat cu o zi, fiecare oscior al corpului meu avea de comentat cate ceva.

Daca la pescuit nu am avut succes, am admirat asezarile sarbesti de pe celalalt mal, lebedele, gastele ratele si cormoranii care se preumblau prin jur cu care am si tras cateva cadre.

Dunare, octombrie 2015
Foto: Arhiva personala|Pescuit pe Dunare
Dunare, octombrie 2015
Foto: Arhiva personala|Pescuit pe Dunare

Prietenul meu a cedat psihic si a bagat niste mamaliga pe 2-3 lansete drept pentru care a bagat la minciog un crap romanesc de vre 3kg si o platica la un kilogram si putin. Plus alte 3 platici mai mici pe care le-a eliberat.

Eu am rezistat vitejeste si mi-am pastrat statutul de pescar de crap, ramanand in continuare pe monturi de porumb. Dar la porumbul meu, asa cum spuneam, a tras doar bradisul. M-am mai jucat vreo jumatate de ora cu niste lingurite, incercand sa pacalesc niste salau si avat care mai sareau pe langa mal. Tot in zadar si am renuntat si la asta destul de repede.

Am plecat de la Dunare, cu o zi mai devreme decat stabilisem si mi-am promis ca anul viitor, pe la sfarsitul verii/inceputul toamnei voi organiza “o delta” de care imi e foarte dor.

Am ajuns acasa exact la timp pentru a duce copii la petrecerea unui coleg de-ai celui mic, reusind astfel sa imi tin promisiunea cu toate ca m-am sustras cu greu participarii la petrecerea piticilor, lasand toata “responsabilitatea” pe umerii sotiei.

Aici cateva poze daca-ti e dor de apa.

Primul curs de “Api-Alergologie” din lume

Azi a avut loc primul curs de Api-Alergologie din lume, gazduit de Hotelul Marshall Garden din Bucuresti, organizat de Societatea Romana de Apiterapie cu sprijinul Dr. Gabriela Teona DAVID.

Vreau sa scriu cateva impresii, acum ca tocmai m-am intors de la curs, convins fiind ca daca voi mai amana probabil nu voi mai scrie nicicand.

In primul rand, am beneficiat de cel mai potrivit lector posibil pentru un asemenea curs. Cunoscand-o pe Doamna Dr. Gabriela Teona DAVID de cativa ani, m-am convins de mult ca este un medic excelent, din randul acelor tineri care practica medicina cu pasiune, tot timpul la curent cu noutatile domeniului. Medic alergolog si imunolog, cu competente si in Api-Fito-Aromaterapie si medicina ayurvedica, chiar nu se putea un speaker mai potrivit.

Curs Api-Alergologie 2015
Foto: Arhiva proprie | Dr. Gabriela Teona David

Cursul a fost organizat de S.R.A. cu profesionalismul specific acestei societati, intr-un mod interactiv si am reusit sa asimilam cunostinte, sa intelegem lucruri din domeniul medical care sa ne ajute in managementul situatiilor critice care pot aparea intr-o stupina(dar nu numai aici) in cazul intepaturilor de albine(sau viespi).
Un plus de apreciat a fost si faptul ca cele prezentate nu s-au limitat la a intelege si a preintampina situatiile specifice apiculturii ci ne-au oferit posibilitatea sa intelegem care sunt cauzele si altor tipuri de alergii sau intolerante carora noi oamenii suntem nevoiti uneori sa le facem fata.

Curs Api-Alergologie 2015
Foto: Arhiva proprie | Slide prezentare curs “api-alergologie” – Bucuresti 2015

Cursul a venit ca o manusa, pentru ca nu imi imaginez ce s-ar putea intampla intr-o situatie critica la care ai putea fi martor nestiind cum sa procedezi pentru a evita, de la situatii neplacute pana la un dezastru. Astfel, am aflat cum putem sa prevenim aparitia situatiilor critice, sau prin ce masuri prespitalicesti putem interveni cand acestea apar, continutul unei truse de prim ajutor, si alte detalii care uneori pot face diferenta dintre viata si moarte.

La capitolul ce nu mi-a placut as adauga faptul ca sunt putin dezamagit de prezenta slaba a apicultorilor(altii decat noi, cei din cadrul SRA) pentru ca dupa parerea mea subiectul este unul de importanta capitala si m-as fi asteptat la o prezenta masiva a acestora.
In al doile rand, uneori s-a exagerat cu intrebarile pe langa subiect. Interactivitatea gresit inteleasa a mai scapat uneori de sub control, intrebari fara rost si fara legatura cu subiectul fragmentand de cateva ori prezentarea. Intrebari de genul celor prin care, cel care o exprima, doreste de fapt a face pe grozavul si a arata asistentei cunostintele proprii. Momentele, chiar daca uneori jenante, au fost insa putine si speakerul a facut fata excelent si acestei provocari.

La final am plecat incarcat de energie pozitiva, amplificata si de (re)intalnirea unor oameni minunati si cu convingerea ca decizia de a participa la acest curs a fost una pe deplin indreptatita.

Chiar daca nu au fost auzite, la final am plecat in gand cu cateva cuvinte: “Multumesc Teona, multumesc Stefan, multumesc dragii mei colegi care impartasiti cu mine pasiunea pentru albina

*in acest link mai poti gasi poze care te-ar putea interesa!

VARROOZĂ, LOCA ŞI NOZEMA, BOLILE ŞI DĂUNATORII ALBINELOR. – O provocare pentru viitorul apiculturii | Dr. Wolfgang Ritter

In week-endul trecut, pe 20 iunie, am participat la o prezentare sustinuta de Dr. Wolfgang Ritter din Germania(autorul cunoscutei lucrari “Bolile albinelor”) la Hamba, in apropiere de Sibiu. Evenimentul a avut tema “VARROOZĂ, LOCA ŞI NOZEMA, BOLILE ŞI DĂUNATORII ALBINELOR. – O provocare pentru viitorul apiculturii” si a fost organizat de asociatia Melikoleg.

Wolfgang Ritter
Foto: Arhiva personala|Dr. Wolfgang Ritter

Pe parcursul zilei, pe langa reintalnirea cu cativa colegi apicultori si intalnirea altora noi, am aflat informatii interesante legate de bolile si daunatorii albinelor. Chiar daca la prima vedere pare ca se spun lucruri deja cunoscute este important sa participi la acest gen de conferinte, pentru ca primesti ca un fel de certificare a faptului ca ai inteles lucrurile corect, sau, acolo unde nu le-ai inteles, sa lamuresti niste lucruri. Sa afli direct parerea Dr. Wolfgang Ritter, legat de bolile albinelor, nu e putin lucru si am plecat de acolo cu o imagine mai buna a ce inseamna mijloacele si procedurile de preventie si managementul situatiilor de criza care pot aparea intr-o stupina.

Lucruri complicate sau de neinteles se dezvaluie dintr-o data in simplitatea lor, atunci cand vezi logica lucrurilor, explicata de expertii domeniului.

Wolfgang Ritter
Foto: Arhiva personala|Dr. Wolfgang Ritter

Astfel, am inteles de exemplu, atat de clar, de ce sunt foarte importante tratamentele antivarroa exact in perioada sfarsitului de iulie/inceput de luna august, cand curba de dezvoltare a familiei de albine porneste in jos iar cea a coloniei de acarieni incepe sa creasca.

Pe langa asta am facut cunostinta pe viu si cu celebrul gandac de stup(Aethina Tumida) adus “la pachet” pentru a ne fi prezentat, la noi din fericire nefiind inca prezent.

gandacul de stup
Foto: Arhiva personala|Gandacul de stup(Aethina Tumida)

Desi aveam deja in biblioteca lucrarea “Bolile albinelor” – carte de capatai a apicultorului preocupat de sanatatea albinelor, am plecat si cu un exemplar cu autograful autorului care isi va gasi un loc de cinste in biblioteca stupinei.

Scoala Apicola

LaStupina.ro

Am avut, cu putin timp in urma, parte de o experienta placuta si surpinzatoare.

Intarziat foarte mult cu lucrarile necesare in stupina am apelat public la colegi apicultori care si-ar dori sa experimenteze pe viu ce inseamna lucrul intr-o stupina.
Deal-ul era simplu. Eu primeam ajutor la ce ma ardea pe mine atunci, mai precis lipirea foitelor de ceara pe niste rame, ei primeau o “plata”, calculata corect, constand in familii de albine sau roi cu care sa poata incepe o stupina proprie sau sa o dezvolte pe cea existenta.

Experienta este primita gratis.

Spuneam ca am fost placut surprins pentru ca am constatat ca raspunsurile pozitive la apelul meu au fost peste asteptari si am rezolvat problema cu foitele in doar 2 zile. In timpul acelor doua zile ne-am impartasit reciproc lucruri care ne vor ajuta foarte mult de aici inainte.

De atunci m-am tot gandit cum sa fac sa pun in practica acest lucru, contactul direct dintre apicultori cu oarecare experienta si cei carora le lipseste lucrul practic intr-o stupina.

Asa ca am initiat un proiect numit ScoalaApicola.ro pe care imi doresc ca impreuna cu cei care se vor alatura sa il dezvolt cat mai mult in beneficiul nostru, al tuturor.

Mereu pe fuga, vine salcamul peste noi, nici acum nu am timp sa termina aceasta postare. Revin cu detalii in curand sa incepem sa construim echipa. Pana atunci m-ar ajuta enorm un feedback in cazul in care am fost coerent si ati inteles ceva din ce am scris aici 🙂

Daca esti interesat de practica apicola de tip “beginner level” te rog sa lasi un comentariu cu parerea ta si datele tale de contact(nu le voi face publice, decat daca specifici ca nu te deranjeaza asta)

Eveniment apiterapeutic la Brasov

In perioada 17-21 octombrie 2014, are loc la Brasov, la hotel ARO PALACE, cel de-al VII-lea Congres de Apiterapie al Societatii Romane de Apiterapie, in conjunctie cu Primul Congres al Federatiei Internationale de Apiterapie, 17-23 octombrie 2014.

Pentru ca se preconizeaza a fi un eveniment deosebit, cu speaker-i din toata lumea, cred ca participarea la acest congres este o oportunitate enorma pentru apicultori, pana la urma, alaturi de medicii practicieni, unul din pilonii principali ai apiterapiei.

Pentru ca nu-i asa? Oamenii au nevoie, din nefericire, de medici/terapeuti, iar acestia au nevoie, din fericire, de albinele si produsele noastre, iar noi trebuie sa invatam continuu cum sa le crestem, astfel incat enormele binefaceri ale apiculturii sa se rasfranga pozitiv asupra vietii.

Pe de alta parte, daca esti unul din cititorii mei care(inca) nu cresti albine, te invit la acest eveniment, pentru a descoperi enormele beneficii pe care le ofera apiterapia in incercarea noastra, a oamenilor, de a ne oferi o viata mai buna si sanatoasa, noua, copiilor nostri, familiei noastre, si in general intregii omeniri.

Detalii complete aici: apitherapy.com

Va astept cu drag sa ne strangem mainile la brasov

Vanatoarea de roiuri. In loc de bilant

LaStupina.ro

Mi-am tot promis ca scriu o sinteza a rezultatelor “vanatoarei de roiuri” pentru care, la un moment dat, am cerut sprijinul colegilor apicultori.

Tin minte ca acum cativa ani, cand faceam primii pasi in aceasta fascinanta activitate, apicultura, as fi facut orice pentru prinderea unui roi “din salbaticie”. Ma rog, in sensul de a nu fi din stupina mea.
La un moment dat stiu ca aveam chiar si o idee de afacere(excelenta, desigur 🙂 ) legata de prinderea roiurilor, uitata insa in sertar, alaturi de multe altele, la stadiul de “doar idee”

Anul acesta am fost bombardat cu apeluri de la diferiti cetateni, majoritatea din Bucuresti, cu rugamintea de a-i scapa de roii asezati pe proprietatea lor si de care se temeau, necunoscatori ai tainelor apiculturii fiind.

M-am asteptat sa gasesc si alti apicultori care, pe langa dorinta de a ajuta albina, sa-si doreasca marirea stupinei cu cheltuieli minime. Nu a fost insa sa fie asa. Nu ca nu am gasit, insa ma asteptam ca numarul lor sa fie mai mare. Ignorand direct contactele de genul de “da’ cam cat de mare e, se merita?“, “dar daca e sa vin, il iau usor?” am impartit cca 15 roiuri cu 2 prieteni apicultori.
Ma gandesc sa ii rog ca la un moment dat sa isi povesteasca aici aceste experiente, daca vor binevoi.

Pana atunci eu pot spune ca am recuperat si repus pe fagasul normal 3 roiuri. Bineinteles, ma refer la cele pentru care am primit solicitari de la terti, nu discut de prea multele roiuri recuperate din stupina mea sau din jurul ei, adica cele plecate de la mine.

Primul dintre acestea, l-am luat dintr-un visin din zona Floreasca. Desi era intr-o zi de vineri cand ne pregateam sa plecam din Bucuresti cu copii, am cedat insistentelor unei doamne speriate tare de albinele care se asezasera intr-un pom din curte. Cum aveam si 3 cutii in masina pe care trebuia sa le duc la stupina lucrurile au fost mai simple.

Am ajuns pe Soseaua Fabrica de Glucoza unde am avut surpriza placuta ca totul sa mearga foarte repede, mai mult durand conversatia cu “gazdele”. Roiul, foarte frumos, pe care vi-l prezint si in poze, si-a gasit temporar, un loc caldut in una din roinite.

LaStupina.ro

Catre sfasitul zilei, odata ajuns la stupina albinele au fost mutate la loc prielnic, intr-un stup model “Roger Delon”. Aici, colonia si-a pornit calatoria catre construirea unui nou salas, de la zero, construind fagurii fara a folosi foite de ceara.

LaStupina.ro

Albinele incepusera deja sa isi construiasca faguri si sa isi stranga rezerve inca din pomul din care le-am luat, asa ca nu m-am mirat ca ulterior au avut o dezvoltare excelenta.

La momentul la care scriu, deja ma gandesc ca va trebui sa introduc cel de-al doilea corp la crescut.

Cam asta cu primul roi. Voi reveni intr-o alta postare si cu celelalte doua povesti.

Prin Padure | Plante melifere

Viorele

Nu stiu daca am mai scris pe aici, prin padurile din zona stupinei nu cresc flori de primavara, ceea ce im i provoaca un disconfort teribil 🙂

Pentru ca tot planuiam asta demult, azi am plecat la o plimbare prin padurile din jurul Bucurestilor, impreuna cu doi prieteni apicultori, in cautare de flori de primavara.
“Chititi” pe ghiocei, nu am avut noroc cu ei insa ne-am intors cu “tolba plina” de viorele(Scilla bifolia) si brebenei(Corydalis) care acum asteapta sa fie transplantate la stupina.

Intentinez sa plantez atat in stupina cat si prin padurea din jur, in speranta ca poate peste ani, se vor inmulti. Sper sa o fac curand.

Cornul era si el aproape inflorit, iar sub patura deasa de frunze multimea de flori astepata cateva zile insorite pentru a se napusti spre lumina.

Prin padure | Corn

Prin padure

ciuperci

Congres de apiterapie

In acest week-end, in perioada 1-3 noiembrie 2013, a avut loc cel de-al VI-lea congres de apiterapie, al Societatii Romane de Apiterapie(SRA), gazduit de RIN GRAND Hotel – Bucuresti.

Din pacate, nefiind in Bucuresti, nu am reusit sa particip decat la “Atelierele practice” de luni pe care, asa cum ma si asteptam, le-am descoperit deosebit de interesante.

De departe, cele mai captivante momente au fost prezentarile Dr. Daniela Vasile, Fizioterapeut Beate Lenz si Antonio COUTO.

Dr. Daniela Vasile, pe care am reintalnit-o cu mare placere, ne-a prezentat cateva retete aromaterapeutice pe baza de miere, uleiuri esentiale si pulberi de plante medicinale, foarte interesante, care in urma degustarii ma fac foarte hotarat in a le introduce in lista de retete de incercat si consumat in mod permanent.

Fizioterapeut Beate Lenz din Berlin ne-a prezentat drenajul limfatic prin masajul cu miere si masajul de detoxifiere cu miere
Drenajul limfatic abdominal prin masaj cu miere

Masajul de detoxifiere cu miere

Antonio COUTO cu demonstratiile sale de apipunctura(tehnica microintepaturilor cu venin de albine)
Microintepaturi cu venin de albine|Antonio COUTO

Pertotal, frmusetea zilei m-a facut sa regret si mai mult faptul ca nu am putut participa in toate zilele, ceea ce ma face si mai nerabdator sa urmaresc toate prezentarile inregistrate video. Mai sunt insa cateva zile pana voi intra in posesia lor si oricum, nu se compara cu prezenta in sala.
Voi compensa insa prin prezenta la viitoarele evenimente, care nu sunt putine.

Marea intalnire a apicultorilor olteni. De pretutindeni :)

Prazul oltenesc

Sambata, 02 noiembrie 2013 a fost organizata la Craiova cea de-a V a editie a unei intalniri apicole, numita de organizatori “Marea intalnire a apicultorilor olteni” si dedicata in acest an memoriei unui om si apicultor deosebit, Gheorghe Romanescu.

Cum incepand din 2010 am facut tot posibilul sa nu ratez aceste intalniri, si de data asta, sambata, am purces la drum catre Craiova.

Ca de fiecare data, discutii profunde aplecate catre albina, oameni cunoscuti pe care ii reintalnesti cu placere, oameni “noi” cunoscuti pana atunci doar sub forma de pixeli ascunsi in spatele unui nick name, sau nici macar atat.
Pentru mine a devenit captivant, si oarecum frustrant, sa descopar de fiecare data o cu totul alta persoana fata de imaginea creata in urma interactiunii online.

Momentul zilei, plin de incarcatura “Amzapeleana”, a fost momentul daruirii unui cadou(cel din imagine), de catre un “oltean autentic” unui moldovean. Se intelege deci, ca intalnirea nu a fost restrictiva in aceasta privinta.

Intalnirea tematica de peste zi a continuat in timpul noptii cu o petrecere “olteneasca” menita sa intareasca si mai mult legatura umana dintre participanti.

A doua zi, dupa o noapte plina(chiar daca eu din fire nu ma manifest la acest gen de petreceri) am plecat, putin obosit, catre Turnu Severin, catre o intalnire fara legatura cu apicultura.
Urma ca a doua zi sa mai prind ce mai apuc din congresul de apiterapie de la Bucuresti.