Francezii spun NU pesticidelor. Noi cand ridicam capul?

xx12

Vesti bune ne-au venit in aceasta saptamana de la francezi care, dupa mai mult de doi ani de dezbateri, au luat o decizie istorica in favoarea interzicerii utilizarii pesticidelor din familia neonicotinoidelor.
Francezii s-au bucurat de suportul ministrului mediului Ségolène Royal care s-a pozitionat clar impotriva pesticidelor, la randul ei convinsa foarte probabil si de valul de peste 200.000 de semnatari ai unei petitii sustinute de SumOfUs.

Ramane de vazut daca decizia francezilor se va dovedi a fi un “bulgare de zapada” care sa se rostogoleasca si pana la noi.

Avand in vedere ca politicienii nostri, capii intereselor financiare din agricultura, sunt interesati in primul rand de promovarea intereselor celor care i-au pus acolo(cei cu interese in agricultura, doar nu credeati ca-i puneti voi…) si mai putin de sanatatea naturii si a omului, nu stiu cat de mari sanse avem.(de amintit ca desi in Europa aceste pesticide sunt interzise, marii agricultori romani, sprijiniti de politicul care ii reprezinta, au obtinut o derogare, prin care șe permite utilizarea lor)

Insa, hai sa fim seriosi, oare cate lucruri initial fara speranta nu am reusit fiecare dintre noi sa facem de-a lungul vietii noastre? Chiar sa fie asta un lucru imposibil pentru noi!

🙂 Daca ti-a placut te rog sa distribui!
Share on facebook
Facebook
0
Share on google
Google
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
Linkedin
0
Share on pinterest
Pinterest
0

Fa-ti singur(a) tinctura de propolis.

Zilele trecute m-a sunat un prieten apicultor sa ma intrebe cum fac eu tinctura de propolis. Am postat la un moment dat, acum vreo doi ani, pe un forum apicol o reteta si amintindu-si, sau poate gasind acum postarea respectiva, m-a sunat pentru detalii. Asa cum ii spuneam si lui, lucrurile stau destul de simplu, nu este deloc un lucru complicat, trebuie doar sa fii atent la calitatea materiei prime, igiena si cam atat.

Daca esti un apicultor la inceput de drum, sau ai vrea sa cresti candva albine, am pentru tine mai multe materiale gratuite despre cresterea albinelor. Trebuie doa sa te abonezi cu emailul tau in pagina mea de aici: Click Aici 👉 MarianStoica.ro 
Sunt informatii pretioase pentru un incepator, iubitor al albinelor

Asa ar trebui sa arate un propolis de calitate:
Propolis
Foto: Propolis | Arhiva personala

Pentru ca tocmai am “instrainat” ultima sticluta de tinctura de propolis am purces la pregatirea unei alte serii, asa ca am profitat de ocazie sa “documentez” si aceasta postare.

Iata asadar cum se face tinctura de propolis 30%, in conditii “casnice”. Avem nevoie de:

1 litru alcool 70 grade
450 g. propolis brut de calitate superioara(+/- in functie de continutul de ceara estimat)
Vas de sticla pentru prepararea tincturii(un borcan cu capac etans)

Daca esti apicultor, probabil stii ca este recomadat sa folosesti doar un propolis de calitate, recoltat in conditii care sa evite incarcatura microbiana sau infestarea cu produse nocive. Daca nu stii asta inseamna ca(inca) nu esti apicultor.
Daca nu esti apicultor si vrei sa iti produci propria tinctura(eu asa iti recomand) trebuie sa te asiguri ca obtii propolisul de la un apicultor de buna credinta, care recolteaza propolis de calitate. Un propolis de calitate NU este cel razuit de pe rame vechi, care a stat in stupi pe timpul tratamentelor contra parazitilor, plin de aschii de lemn si resturi de albine moarte sau alte impuritati si pe care il gasesti uneori sub forma de “batoane” sau “guguloaie” modelate de mainile vanzatorului.
Un propolis de calitate se recolteaza cu un recoltator de propolis, o plasa speciala care se aplica peste familia de albina si care in cazul tratamentelor chimice este indepartat.

recoltare propolis
Foto: Recoltarea propolisului cu plasa colectoare | Arhiva personala

Ok, avem propolisul, avem alcool, avem chef de treaba, mai ramane sa ne apucam de ea. De aici incep lucrurile simple dar cu un oarecare dichis.

Propolisul, deja bine maruntit in urma recoltarii prin congelare, se amesteca cu alcoolul in vasul de sticla pregatit anterior, se agita bine apoi se depoziteaza la loc intunecos timp de 14 zile. De cateva ori pe zi agitam zdravan vasul pentru a usura diluarea propolisului in alcool. Cea mai mare dificultate consta in a nu scapa borcanul 🙂

Propolisul fiind bine maruntit va tinctura destul de repede, iata mai jos starea lui dupa numai 2 zile:

Tinctura de propolis
Foto: Tinctura de propolis | Arhiva personala

Dupa 14 zile se filtreaza tinctura si se depoziteaza tot in loc intunecat si racoros, in doze neaparat din sticla inchisa la culoare(maron cu picurator, am ales eu) pentru a nu permite accesul luminii.
Pentru filtrare lasati sa se depuna, un timp suficient pentru decantarea materialului brut care nu s-a dizolat si extrageti atent tinctura(de exemplu cu ajutorul unei seringi sterile, de preferat mai mare).

Daca ai intrebari sau nu ai inteles ceva, lasa te rog un comentariu si iti voi raspunde punctual la orice intrebare.

Daca esti un apicultor la inceput de drum, sau ai vrea sa cresti candva albine, am pentru tine mai multe materiale gratuite despre cresterea albinelor. Trebuie doa sa te abonezi cu emailul tau in pagina mea de aici: Click Aici 👉 MarianStoica.ro 
Sunt informatii pretioase pentru un incepator, iubitor al albinelor

🙂 Daca ti-a placut te rog sa distribui!
Share on facebook
Facebook
0
Share on google
Google
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
Linkedin
0
Share on pinterest
Pinterest
0

Stimulare proteica. Tura II, 2016

Zalog|Salix Cinerea
Ieri, joi 10 martie am bagat cea de a doua turta proteica – miere cu polen, insotita, ca si data trecuta de una energetica. Am intentionat sa fac asta de miercuri dar m-am intins cu timpul. Am ajuns destul de tarziu, pe la pranz, la malaxor sa fac turtele, unde am si stat ceva timp. Apoi, in drum catre stupina, dandu-mi seama ca oricum nu voi apuca sa pun turtele am mai facut si o recunoastere la o padure de salcam. Am ajuns la stupina destul de tarziu dar am avut totusi timp sa pregatesc turtele in pungi, gata pentru a doua zi.

Apoi a doua zi, am reusit sa pun la toti stupii, se pare ca m-am miscat ceva mai repede. Probabil imi revin usor usor din leneveala de peste iarna.

Ma bucur ca am decis sa incep mai devreme cu stimularea anul acesta. Plantele, inclusiv cele care dau polenul primavara devreme au pornit in vegetatie cu 2-3 saptamani mai devreme decat anul trecut. Albinele au cules la putinul alun din zona, culeg de la arin si zalog si apoi pana la infloritul salciilor vor avea ceva de asteptat. Plus ca nici prognoza vremii nu e una prea fericita, asa ca probabil turtele de acum le va prinde foarte bine.

Le-am mai oferit sporadic, cand m-am nimerit la stupina in zile calde, cu zbor, si polen pudra prin hranire externa “la capac”. Incerc, si cred ca reusesc, sa le asigur un start bun de primavara, avand in vedere ca sunt pauze in oferta naturala de polen, dupa ce au inceput sa bage polen si implicit sa dezvolte puiet.

Acum… ramane de vazut, “fie cum o fi, numai sa fie bine”

🙂 Daca ti-a placut te rog sa distribui!
Share on facebook
Facebook
0
Share on google
Google
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
Linkedin
0
Share on pinterest
Pinterest
0

Amiba si stropul de ploaie

Pescuit pe Dunare
Foto: Arhiva personala | Rataciti pe tarmuri

Stropii de ploaie cad in siroaie, udand campurile hulpave de apa. De luni de zile, ploaia lipseste cu desavarsire iar acum cand vine prisoseste. Mici siroaie formate din mii de bulbuci sclipind in lumina ca ochii unui brotac prins sub copita de taur, formeaza paraiase care pornesc ratacind catre vale. In drumul lor, spala praful asternut de luni de zile, spala pietre sau copaci prin livezi… Spala tot ce gasesc in jurul lor.
Din milioanele de stropi, unul singur rataceste negasindu-si locul in miile de paraiase.
El e unic.
Simte ca e mai mult decat un strop de ploaie. Nu poate forma un paraias cu obscurele picaturi. Rataceste purtat de curentii de aer pana cand zareste in zare o pata de culoare de un verde crud, un verde curat, ratacit in sumbrul peisaj al toamnei. Plonjeaza-n viteza in mijlocul verdelui sau unic.
– Weaahh!!!… scapa un oftat de placere;
Dar zambetul de placere se frange brusc si se tranforma-n ranjet de chin.
– Wow! nu se pooooate… Aici nu-i locul meu… Nu pe aceasta varza!
Stropul unic, spala varza protejata de zeci de foite, platose verzi menite sa-i ascunda maretia, coborand lin catre noroiul siroind catre rau. Ofteaza purtat de curenti, incercand disperat sa pastreze distanta fata de umilele picaturi ce formeaza acum propriul sau fluviu… Chinul se opreset brusc cand scursura de margini de santuri se opreste in rau. Ialomita curge semeata purtand ape limpezi cu vine noroioase preluate din micile viituri.
In marginea raului, intr-un ochi de apa curata ca lacrima o amiba isi leagana picioarele false, minunandu-se de maretia sa. Priveste deodata cu ochi plini de nespusa mirare catre imagine-ai reflectata de un strop de apa imaculat, de-o limpezime profunda. Secunda de glorie a maretei sale vieti.
– Amibu!!!?, exclama amiba, cu speranta si indoiala, laolalta, in glas
– El e amibu’ meu, pe care de-o viata-l astept cu ochi umezi!
Dar stropul dispare intr-o clipa, alergand catre maretia viselor sale, speriat de micimea amibei care incearca sa se piarda in maretia sa.

(Texte ratacite prin arhiva. Despre maretie si micime)

🙂 Daca ti-a placut te rog sa distribui!
Share on facebook
Facebook
0
Share on google
Google
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
Linkedin
0
Share on pinterest
Pinterest
0

Stimulare proteica | Primavara 2016.

Turte polen+miere+drojdie inactivata

Ieri, 17 februarie, am terminat de pus turtele de miere si polen, prima stimulare proteica din aceasta primavara, cu aproape o luna mai devreme decat anul trecut. Au primit fiecare cate o turta proteica si una energetica.
Treaba destul de migaloasa, am lucrat doua zile, marti si miercuri. Oare cum face cei cu sute de stupi?

Nu am mai facut o poza de data asta, folosesc una veche, din care nu se vede ca am scimbat modelul de punga. De data asta folosesc pungi mai groase pentru a evita roaderea si tragerea lor printre rame, fapt care duce de multe ori la pierderea de matci.

Acum am de asteptat sa vad in cat timp va fi luata turta, pentru seria urmatoare, intentionand sa le fac doua stimulari pana vor incepe sa bage polen din natura. Asta ar insemna sa tina cu noi si plantele polenifere dar si vremea.

🙂 Daca ti-a placut te rog sa distribui!
Share on facebook
Facebook
0
Share on google
Google
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
Linkedin
0
Share on pinterest
Pinterest
0

Seminte Libere|Februarie 2016

Tocmai m-am intors de la Scoala Ferdinand unde a avut loc prima editie din acest an a “Pietei semintelor libere” un proiect deosebit initiat de Adina Moise.

Ce sa zic? a fost tare fain…

Seminte libere 2016

Seminte libere 2016

Fata de anul trecut mult mai multa lume, foarte aglomerat. Semintele de la plantemelifere.ro, pe care le-am avut de daruit, s-au epuizat foarte repede, in nici 20-30 minute de la “expunere”. Daca anul trecut era cat pe ce sa plec cu semintele acasa, anul acesta ar fi trebuit sa pregatesc mult mai multe. Asta e… invatatura de minte.

Nu numai cu semintele mele s-a intamplat lucrul acesta deja in prima jumatate de ora disparusera foarte multe, ramanand disponibile probabil cele mai “comune”. Impresia mea a fost ca au fost mai putin oameni care sa ofere seminte si mai multi care si le doreau. Sper ca toti cei care au primit seminte sa le fi primit intr-un mod util, adica sa le si foloseasca.

In afara semintelor am avut pentru degustare si ceva dulce de laStupina.ro, doua mieri; una de salcam si una de salcam inobilata(de catre albine, bineinteles) cu mană. Am mers si cu un polen polifloral crud congelat si doua amestecuri de miere cu polen. Cel de miere cu polen de mac, fiind preferatul majoritatii.

Seminte libere 2016

Cand am plecat de acasa intentionam sa ma intorc si cu ceva seminte melifere care mi-ar fi lipsit insa m-am intors cu mana goala. Prins in valtoarea discutiilor m-am trezit tarziu sa dau si eu o raita printre “standuri” si nu am mai gasit nimic care sa ma atraga. Am avut insa si doua exceptii primind niste seminte de facelia si de arbore de matase.

Ce sa mai… asteptam cea de-a doua editie, din luna martie, cand sper sa fie la fel de multi doritori de seminte dar si mai multi daruitori.

🙂 Daca ti-a placut te rog sa distribui!
Share on facebook
Facebook
0
Share on google
Google
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
Linkedin
0
Share on pinterest
Pinterest
0

Ferma apicola Vener | Vibeeo

Am gasit azi o postare interesanta pe Facebook, cu prezentarea unei ferme apicole din Serbia. Sunt trei filme care prezinta ferma si tehnologiile de lucru folosite in cadrul acesteia. Va recomand sa setati traducerea automata in limba romana si sa le sa le vizionati in ordinea prezentata.

Prima parte:

Partea a doua:

Partea a treia:

🙂 Daca ti-a placut te rog sa distribui!
Share on facebook
Facebook
0
Share on google
Google
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
Linkedin
0
Share on pinterest
Pinterest
0

Conferinta lunara ACA

aca

Maine, joi 21 ianuarie 2016, in sala de conferintte a ICDA de pe platforma apicola Baneasa, are loc prima conferinta lunara a ACAR-filiala Bucuresti din acest an. In cadrul conferintei este invitat si Dr. Eugen Stefan care va vorbi despre “primul ajutor in stupina”.

Din pacate, ca si data trecuta, nu voi putea ajunge la aceasta sedinta. Dau intaietate roulului de tata, in defavoarea celui de apicultor. Regret insa ca s-a nimerit asa, sedintele ACAR-filiala Bucuresti fiind pentru mine prilej de intalnire a catorva colegi cu care imi face placere sa mai schimb cateva vorbe.

🙂 Daca ti-a placut te rog sa distribui!
Share on facebook
Facebook
0
Share on google
Google
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
Linkedin
0
Share on pinterest
Pinterest
0